O joaca de copil

Nu era noapte, de fapt trecuse cu putin de rasarit dar un strat gros de nori fumurii acoperea cerul.
Karen , se plictisea in afara de cateva "cazuri" rapide si usurele pe care le rezolvase pentru academie si materia ei, era libera sa faca ce vroia si incepuse sa'i fie dor sa foloseasca armele. Momentan arunca cu pumnale intr'un trunchi de copac care se afla la vreo 15m in fata ei. Pumnalele argintii erau infipse in copac in linie perfect dreapta, impartind trunchiul mare exact in doua.

Eliza stătea liniştită pe iarbă privind tăcută cum una dintre profe, cea roşcată, arunca cu pumnale în trunchiul de copac. Se gândi că era tare ciudat să se uite cum o profă, care nici măcar nu era arcaşă, putea să aibă o ţintă atât de bună. Trunchiul copacului era spintecat în două atât de frumos încât blonda nu se putu abţine să nu bată uşor din palme. Se întâmplă doar pentru o fracţiune de secundă, dar fusese îndeajuns să atragă atenţia femeii. Elisebith îşi asunse mâinile la spate şi inspiră aer adânc. "Doamne, te rog să nu mă fi văzut."