V-am lăsat cuvinte pentru a vă linişti, şi am plecat cărând poveşti şi ale mele nebunii .

Îşi lasă trupul să alunece în jos, spre pământ. Zgârie cu unghiile roşii-sângerii peretele, lasând câteva urme vagi după. Priveşte obosită în jurul ei. Când atinge pământul, îl strânge între degete. Tuşeşte de două - trei ori, sec. Dracu să le ia de ţigări ! N-o să mai fumeze...oh, dar ce glumă bună, tocmai în miezul nopţii.
Adelaide îşi muşcă buza inferioară, îşi strâmbă nasul, trage aer adânc în piept şi tuşeşte iar. E răvăşită. Părul, rochia strâmtă, ce-i scoate în evidenţă formele e udă, machiajul curs...ploua. Furtuna o făcuse să arate aşa. Poate şi noaptea petrecută în club. Ridică din umeri, uitându'se printre gene către uşa ce o lăsase între-deschisă.